venividivola: Eu, visele mele si un papuc olandez

Da, e adevarat, sunt un personaj care nu lasa amintirile copilariei sa plece usor, iar misterul vietii devine mai clar cu fiecare zi in care imbatranesc. Mi-am spus ca e important sa imbatranesc cu folos si fiecare experienta, oricum ar fi ea, traita fie cu repezeala, fie cu mult patos sau pe indelete trebuie sa fie o intamplare autentica, greu de uitat.

Calatoria mi-a oferit un puhoi de episoade in viata mea pe care nu le uit niciodata. Prima tabara am cunoscut-o la cinci ani, la Niculitel, o comuna din Tulcea unde se afla si Manastirea Cocosu. Cred ca exista si azi, cel putin asa imi arata puterea internetului… Apoi ai mei m-au trimis la mare, adica la 6 ani, cand inca nici nu eram la scoala. Am fost in tabara organizata la Navodari, iar perimetrul stramt al intelegerii mele de pe atunci nu ma lasa sa cuprind intr-o astfel de calatorie tot ceea ce trebuia sa pricep. Dar devenisem constienta ca e frumos sa pleci de acasa alaturi de alti oameni si sa te afli cu ei intr-o alta casa, pentru doua saptamani, in care disparea la un moment dat ca prin minune furia neputincioasa care te invaluia pentru ca nu puteai sa-ti vezi parintii…

Asa a devenit calatoria parte din mine, cu multe alte tabere prin Valea Prahovei sau prin nordul Moldovei, prin vestul tarii, prin Maramures, alaturi de parintii mei de la care am mostenit, se pare, dorul de duca..

Visam sa ajung un virtuoz al pianului si imi imaginam ca voi canta in fiecare seara in alta tara de pe mapamond, intr-un alt orasel medieval al lumii, intr-o alta capitala minunata ca Roma sau Paris… Visam pe atunci sa beau mult Pepsi, nu doar o sticla pe luna, pe care mi-o aducea tata din delegatiile lui de la Bucuresti. Visam sa am propriul meu vapor, plin cu oameni ce vor sa se plimbe prin porturi celebre ca cel din Portofino sa Puerto Rico.

Visam sa vad Olanda cand aveam numai 7 ani. La noi in casa a venit un om care mi-a adus cadou un papuc olandez. M-am uitat la papucul mic, galben, pictat cu migala si mi-am imaginat Olanda cu viata ei plina de splendori. Am cumparat apoi o carte despre aceasta tara, ilustrata cu fotografii concludente, am rasfoit-o ani buni, iar azi inca ma uit la ea. Nu am ajuns in Olanda, dar imi propun ca anul viitor sa fac asta! Nu pot ramane incremenita intr-o carte cu illustrate frumoase si atat. Aura visului e inca vie, Olanda e inca pe harta, iar Amsterdamul are multe de oferit!

Nu as rata

Muzeul erotic din Amsterdam

Ma gandesc ca nu voi putea ramane doar la faza din copilarie cu papucul olandez… Vizita in Olanda inseamna si altceva. Viata relaxata de la Amsterdam ofera vizitatorilor un muzeu pe masura, nu?

Muzeul erotic al urbei e plin de amanunte ce amintesc de amorul dintre oameni. Amorul fizic. Ca locatie se afla pe o straduta banala a Amsterdamului si aproape ca nici nu l-ai zari daca nu te-ar surprinde luminos o reclama agatata de cladire care tintuieste spre strada. Format din cinci încaperi, muzeul gazduieste fotografie erotica, tablouri si multe alte obiecte de gen, surprinzatoare, dar totusi previzibile. Pretul unui bilet nu este foarte mare, dar cu toate astea nu vezi mai mult de cinci persoane în toata cladirea. Pana si programul muzeului e prelungit, doritorii se pot aventura în lumea obiectelor sexuale olandeze pana la ora 2 noaptea, lucru bun mai ales pentru vizitatorii care înca nu stiu chiar totul de spre sex.

Centrul istoric si cafenele din Amserdam

As vizita monumentala cladire a Muzeului Rijkmuseum (Muzeul de Stat) si Portul Vechi

De asemenea, nu as ocoli strada Rkoin, pe sub cele 12 porti ale Ceylonului, unde atmosfera flamanda de acum cateva secole e inca vie. Evident, doresc sa cunosc si atmosfera misterioasa a cartierului Rosu- Red Light District, unde libertatea staruie in acea lumea nestinsa noapte si zi…

Pentru ca zona Jordan e impanzita de buticuri si case vechi din secolul al-VII-lea, nu as rata o vizita nici pe aici. Cu siguranta simturile vor fi vrajite intr-un loc atat de special.

Muzeul Hash Marihuana Hemp si beraria Heineken