joi, 16 aprilie 2015

De ce sa visezi la o vacanta in Camogli?


Camogli e genul acela de destinatie care-ti da fiori pe sira spinarii atunci cand ajungi sa ii cunosti frumusetea locului. Cand le povestesti prietenilor ce ai vazut acolo iti spui “ de unde as putea sa incep…”



Eu am sa incep cu plaja si faleza urbei Camogli, pentru ca visez si acum la frumusetea acelui petic de plaja si la casele colorate in nuantele curcubeului. O asezare, candva pescareasca, devenita azi o regiune pitoreasca numai buna de explorat de turistul indragostit de relaxare si frumos. E adevarat ca modernizarea si-a pus amprenta si aici, in acest Camogli atat de frumos. Un spatiu unic si plin de istorie, care-ti umple orbitele cu un peisaj ce merita explorat.

Mi au placut magazinele si terasele insirate de-a lungul falezei inalte si largi, unde plimbarea poate fi descifrarea linistii si a destinderii. O vacanta perfecta…

Am aflat de la italienii de acolo ca numele Camogli se traduce prin “casele sotiilor”, adica cele care ramaneau acasa cand sotii lor plecau pe mare. Plecau in fiecare zi pentru a aduce familiilor lor roadele Marii Ligurice.  

Satul, care mai degraba seamana cu un oras in toata puterea cuvantului, se afla in inima rivierei italiene ( Genoa), in regiunea de coasta de la poalele Muntelui Portofino. Un drum de explorat, accesibil pentru cei care doresc sa urce si la munte sa admire casele impunatoare ale italienilor ce tradeaza un trecut de imperiu.  Aici toate casele sunt mari, adevarate mosii, pastrate cu istoria lor cu tot.  Am gasit multa bogatie si traditie.

Luigi si al sau bistro incremenit in trecut

L-am cunoscut pe Luigi, un barbat de 40 de ani care a transformat casa bunicilor lui de pe langa faleza din Camogli intr-un bistro ce parea incremenit intr-un trecut fascinant. Prepara pizza si focaccia cu rozmarin, dar si fructe de mare in sfaraieli de tigaie care-ti lasau gura apa! Bun! Atat de bun cat sa mentina forfota pe langa bistroul lui. Luigi  canta si la chitara, iar asta il facea cu adevarat sarmant… Aici vin sa manance si milanezii dornici de liniste dupa saptamanile lor urbane si agitate, aici vin si genovezii care au chef de o pizza la malul marii din Camogli.

Turistii straini leneveau cu tainele si gandurile lor  pe scunele si pe chez-long-urile falezei din Camogli. Pareau ca nu au chef sa mai plece de acolo nicicand. Iti dadeau pofta aceea de vacanta interminabila si prabusirea in relaxare totala…




Un peisaj din care nu lipsesc bisericile si clopotnitele acelea desprinse parca din basmele cartilor mele din copilarie, pictori adanciti in transe adanci, frati cu tablourile lor pictate la malul marii, copii cu zmee, aer curat si sarat de mare. Si multi oameni frumosi!

 Castelul Dragone si Basilica din santa Maria Assunta

 La Castelul Dragone gasesti o expozitie permanenta interactiva, care explica intr-un mod foarte interesant relatia speciala dintre Camogli si apa marilor. Eu nu am ocolit nici  Basilica di Santa Maria Assunta, foarte frumoasa si in acelasi timp exceptionala prin interiorul decorat in stil baroc.  Daca nimeresti aici pet timp de vara, nu ezita sa faci o excursie cu barca la Manastirea San Fruttuoso, intre Camogli si Portofino.



Ce am mancat bun?

Ceva traditional- Camogliesi si Focaccia. Dar si variatii gustoase ale acestor doua feluri la Pasticceria e Focacceria Revello. Terasele sunt insirate de-a lungul malului marii pe Via Garibaldi. Au si vinuri excelente, dar si prajitura numita Camogliesi, preparata cu ciocolata si vanilie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu