Imi place sa ma cocot pe munti, faceam asta cu mult sarg atunci cand eram mai mica. Imi place sa fiu undeva sus si sa inteleg totul de la inceput. De la inceputul lumii, pentru ca de acolo, de pe varful unui munte, eu vad intotdeauna inceputul lumii. Mi se pare de-a dreptul minunat ca exista o asemenea fericire si ador sa imi umplu privirea cu zarea ce apare in fata mea din varful muntilor.
Voi aminti azi de frumusetea Muntilor Apuseni, iar cine nu i-a descoperit pana acum e timpul sa ii cunoasca. De cate ori i-am vizitat am avut sentimentul ca ma aflu intr-un basm si am tanjit dupa fiecare frunza de copac, dupa fiecare tril de pasare, dupa fiecare capita pe care o gaseam rasfirata pe dealuri. Imbratisam copacii stufosi, le furam energia aia atat de buna si priveam casele gospodarilor inomosi, primitori, cu suflete bune.
Voi aminti azi de frumusetea Muntilor Apuseni, iar cine nu i-a descoperit pana acum e timpul sa ii cunoasca. De cate ori i-am vizitat am avut sentimentul ca ma aflu intr-un basm si am tanjit dupa fiecare frunza de copac, dupa fiecare tril de pasare, dupa fiecare capita pe care o gaseam rasfirata pe dealuri. Imbratisam copacii stufosi, le furam energia aia atat de buna si priveam casele gospodarilor inomosi, primitori, cu suflete bune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu